După cum știți, am ajuns aproape de finalul listei care conține cele mai bune albume, mini-albume și single-uri locale ale anului 2024, dar țin să precizez de acum faptul că acest material nu conține doar zece lansări, așa cum v-am spus la început, ci treisprezece, din motive mai mult sau mai puțin personale pe care, cu siguranță, vi le voi dezvălui altă dată. Până atunci, continuăm lista.
- Symphress – „Pseudo” (LP, Symphonic/Progressive/Power Metal)
Eu încă mai consider Symphress versiunea de România a Dark Moor, dar având mai multe influențe din sfera Symphonic Progressive Metal. Și nu este absolut deloc un lucru rău, dat fiind faptul că ascult cu drag, de multă vreme, piesele trupei spaniole.
Dincolo de această asemănare, există și multe alte elemente care îi fac pe componenții Symphress să iasă în evidență, precum alăturarea frumoasă, ca într-un vals, a vocilor lui Sergiu Botezatu și a Andradei Hofmeister și partea instrumentală deosebită.
Din punct de vedere al melodiei, cel mai mult mi-a plăcut și, în egală măsură, m-a surprins piesa „Ukrainian Dances”, interpretată alături de talentatul Andrei „Solomonar” Oltean (cunoscut mai ales ca membru al E-an-na, Clouds, Prohod, Solomonar etc.). Spun că m-a surprins, întrucât cântecul însumează peste nouă minute și este complet instrumental, fapt rareori întâlnit pe scena metal locală.
În ceea ce privește versurile, am fost plăcut impresionată de cântecul „Power and Poison”, cu următoarele versuri (în viziunea mea) reprezentative: „So try to find the balance/Live peacefully in chaos” (traducere: „Așadar, încearcă să găsești echilibrul,/Trăiește pașnic în dezordine”).
Despre album, solista Andrada Hofmeister mi-a spus că „«Pseudo» e o modalitate mai atipică de exprimare a realității contemporane, o oglindire a lumii contemporane surprinsă prin note aparent(e) colorate și armonioase, dar care subliniază fațeta realității în care și pe care o trăim.
O satiră, dacă vrei, prin intermediul căreia încercăm să (re)aducem la cunoștința oamenilor stadiul lumii în care trăim.
E o călătorie care ne duce înapoi pe timpul Greciei Antice, reamintind de povestea de viață a lui Socrate («Pseudo»).
Ajungem apoi în ținutul cântecelor folclorice a ucrainenilor maramureșeni – piese vechi, dar încă actuale – care încă o dată surprinde faptul că, omul, oricât de greu i-ar fi/ i-ar fi fost în viață, de cele mai multe ori a dat dovadă de o inimaginabilă putere de a rezista greului trai prin creativitate, este o compensare, o formă de exprimare și supraviețuire («Ukrainian Dances») și, apoi, ne ancorează în contemporaneitate, prin încercarea de conștientizare a puterii social-media asupra noastră și asupra vieții noastre («Power and Poison»).
«Golden Pig» întruchipează contopirea trecutului cu prezentul. Este povestea unui fiu rătăcit, «care a pierdut totul», așa cum este și relatat în incipitul poveștii. The Golden Pig ia contur ca personaj rău al poveștii, reprezentând pilda «Păcatul avarului».
«Wraiths» este formula de încheiere a albumului. Din punctul meu de vedere, e forma «perfectă» prin care poate fi surprinsă trecerea noastră printr-un portal din era unui echilibru (cel al Greciei Antice) în era regretelor (fiind rezultate în urma tuturor influențelor social-media, în urma puterii tehnologiei și urmările negative ale acesteia).
E practic un album de conștientizare cu un set de avertismente aduse la urechile ascultătorilor.
Albumul este surprins imagistic prin contopirea erei contemporane cu cea a Greciei Antice, pentru a sublinia că istoria se repetă, în mod inconștient, dar sub diferite moduri – Porcul de aur este prezentul, Socrate fiind reprezentantul înțelepciunii.
Ei doi surprinși în același cadru subliniază faptul că avariția ucide orice formă de înțelepciune, orice formă de viață”.
- Trooper – „Mihai Viteazul – Poemele Românilor” (LP, Heavy/Power Metal)
Când vorbim despre peisajul rock românesc, nu avem voie să excludem în vreun fel formația Trooper, apreciată atât pentru elementul Power Metal (prezent în piese precum „Tari ca munții”, „Destin”, „Trec anii”, „Două roți” ș.a.), cât și pentru vocea distinctă a solistului Alin „Coiotu’” Dincă, respectiv pentru partea instrumentală măiestrită de chitariștii Aurelian „Balaurul” Dincă și Cristian Oftez, basistul Ionuț „Oscar” Rădulescu și bateristul Ionuț „John” Covalciuc.
Albumul „Mihai Viteazul – Poemele Românilor” se remarcă dintre celelalte LP-uri prezente în lista mea grație faptului că este, mai presus de orice, o operă metal: fiecare melodie reprezintă o poveste și majoritatea pieselor pot fi văzute drept scurte lecții de istorie – spun acest lucru în cel mai bun sens al expresiei.
Din punct de vedere al liniei melodice, mi-a plăcut mult piesa „În lumea asta mare”, inițial o baladă Power Metal care se transformă lin într-un imn (și în una dintre cele mai elaborate piese de pe album).
Ca versuri, preferatele mele de pe LP-ul de față sunt cele din „Liberi”: „Voi, toți, frați și surori,/Nu cedați în fața lor/Voi, toți, ce sunteți aici,/Pentru viață să murim//[…]//Suntem suflete de lei,/Vulturi drepți în zbor,/Vom lăsa genunchii jos/În fața sfinților”.
Despre LP, la rugămintea mea, vocalul și textierul Alin „Coiotu’” Dincă a declarat următoarele: „Albumul «Mihai Viteazul: Poemele Românilor» a venit singur. Balaur a început să scrie piese pentru un nou album Trooper, iar când mi-a arătat primele idei lucrurile erau destul de clare. Am stabilit să încheiem trilogia pornită în 2009 cu «Vlad Țepeș: Poemele Valahiei». Eu cred că a ieșit cel mai bun album Trooper de până acum. Sunt piese care te poartă prin tot felul de stări, care trimit emoție în sufletele ascultătorilor. Sunt foarte mândru de această lucrare. Cred că am încheiat trilogia cum nu se putea mai bine. Iubesc fiecare melodie în parte și se pare că și publicul rezonează cu povestea noastră. Compozițional, cred că Balaur a dus lucrurile la un nivel foarte înalt. Mulțumesc pentru că ai inclus și Trooper în articolul tău”.
Reiau promisiunea de a mă întoarce cu o continuare a listei.
Victoria-Maria Pripon
Corespondent THRASH METAL LYRICS READ
0 Comments