Când statele sau imperiile sunt în disoluție, la granițele lor apar hoardele.

Cu multă forță și reguli simple.Conducătorii sunt aleși dintre cei mai buni, sfatul este compus dintre cei mai înțelepți și mai în vârstă, ierarhiile se constituie pe merite.

Aniversările sunt cele care întăresc amintirile despre lupte.

Concertul celor de la GOD The Barbarian Horde din cadrul „WE ARE THE UNDERGROUND METAL FEST” marchează 30 de ani de activitate.

Trupa GOD s-a format în 1993 la Iași, România, fiind fondată de frații Constantin și Eugen Lăpușneanu. În primii ani, au lansat trei demo-uri care au revoluționat scena Metal underground: Iconografic I – Your Eye… (1994), Iconografic II – The Eye of Superior Knowledge (1995) și Iconografic III – The Anthropomorphic Image (1996), câștigând rapid popularitate în rândul fanilor Metal din România și estul Europei.

În 1997, trupa a lansat la Bestial Records primul album, From The Moldavian Ecclesiastic Throne, un succes major în underground-ul românesc și european. Albumul a fost bine primit, obținând premii importante în revistele de specialitate. În aceeași perioadă, trupa a câștigat numeroase premii la festivaluri și a devenit un nume de top în scena Metal românească.

În anii următori, trupa a lansat alte albume, inclusiv Sublime (1998) și Aura (2002), consolidându-și reputația.

Revenirea pe scena de la Quantic a însemnat o trecere rapidă și plină de emoție prin istoria stilului Barbarian Folk Metal.

Un concert grandios, plin de profunzime, în permanent dialog cu publicul și cu colegii din celelalte trupe, care au fost invitați pe scenă, AlinPetruț a revărsat amintiri și unde … au apărut și lacrimi.

Istoria metal românească are glorie, continuă să fie scrisă și prin prezența ”vechilor” primește un nou impuls.

Și un mesaj al trupei prin piesa CRESTE ALBE (continuă cu versuri)

”De prin văi și de prin munți,

Crestele albe

Cu-ale lor creste cărunți

Crestele, Crestele albe

Iată se cobor la vale

Crestele albe

Vitejii din codrul mare

Crestele, Crestele albe

La poalele munților

Crestele albe

Ii așteaptă pruncii lor

Crestele, Crestele albe.

Că de veghe-au stat tot anul

Crestele albe

Ca să păzească hotarul

Crestele, Crestele albe

De vrăjmaș au aparatu’

Crestele albe

Vatra și întregul satu’

Crestele, Crestele albe

Mândri, frumoși pui de dac

Crestele albe

Pe ai lor i-au colindat

Crestele, Crestele albe”

Și piesa FRUNZULIȚA DORULUI (continuă cu versuri)

”Dio, Duras Diurpaneus,

Boiero Bisto, Zabelio!!!

Zurasieo, Moleo-Dava,

Dabo-Geto, Decebalo!!!

Frunzuliță, frunză deasă

Din inima codrului aleasă,

Eu pe tine te-am cules

Gând și suflet să-ți înmânez.

Frunzuliță, frunză deasă

Din inima codrului aleasă,

Vino, cade pe pământ

pe al meu ascuns mormânt.

Frunzuliță, frunză deasă

Din inima codrului aleasă,

Du-te, și de zboară în vânt

Pân’ la mândra ce-am avut.

Ce-am avut, ce-am pierdut și ce-am iubit, e mândra mea!

Frunzuliță, frunză deasă

Din inima codrului aleasă,

Cântă-mi cântecul de jale

La toți care îți ies în cale.

Frunzuliță, frunză deasă

Din inima codrului aleasă,

Povestește lumii toate

Că am murit cu demnitate.

Murit-am eu, pentru voi toți, și pentru ea, Țara mea!

Niciodată nu ne-am plecat,

cu fruntea sus am stat,

În genunchi nicicum nu ne-am lăsat,

Totdeauna am luptat.

Pământul noi l-am udat, cu sângele vărsat,

Familia și casele, în urma noastră, noi de le-am lăsat.

La luptă am plecat, victoria de-am cătat, la marii Zei noi ne-am rugat, nemurirea ne-am aflat!”

Moldoveni cu nume de domnitor, frații Lăpușneanu au trecut de la Hoarde la Daci, aducându-ne aminte de trecutul noastru de luptători, nu și de prezentul nostru de luptători.

Și ne-au mai amintit că toate hoardele și-au găsit sfârșitul în organizări statale.

Cei de la GOD impun prin prezența lor scenică, prin trecutul lor artistic și prin ethos.

Sunt curios ce drum va lua trupa după acest festival. Mai ales că trupa a avut în componență și doi chitariști foarte tineri.

Cătălin Statie